Procedura Succesorală Notarială – Succesiune

La cererea oricărei persoane interesate, notarul va iniția procedura succesorală notarială în vederea dezbaterii succesiunii unei persoane decedate, dacă ultimul domiciliu al acesteia, astfel cum este precizat în certificatul de deces, se află în circumscripția teritorială în care notarul își are sediul.

La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite către moștenitorii săi legali/testamentari.

Dacă între moștenitori nu există neînțelegeri cu privire la calitatea și cotele acestora, competența de dezbatere a succesiunii revine notarului public ce are sediul în circumscripția teritorială unde defunctul a avut ultimul domiciliu (care este precizat în certificatul de deces).

În cazul unei neînțelegeri, succesiunea va fi dezbătută de către instanța judecătorească competentă.

În termen de 1 an calculat de la data decesului, persoanele cu vocație succesorală trebuie să exercite dreptul de opțiune succesorală (în cazul persoanelor decedate anterior datei de 01 octombrie 2011, termenul în care se acceptă/renunță la succesiune este de 6 luni de la data decesului). Astfel, acestea pot accepta succesiunea sau renunța la succesiune. Acceptarea poate fi expresă (prin declarație în formă autentică) sau tacită (prin îndeplinirea unui act sau fapt pe care persoana în cauză nu ar putea să-l facă decât în calitate de moștenitor, de exemplu acte de administrare definitivă asupra unor bunuri succesorale).

  • Fiecare succesibil exercită dreptul de opțiune individual, indiferent de modul de exercitare (acceptare/renunțare) ales de ceilalți succesibili.
  • Odată exercitată, opțiunea succesorală este irevocabilă.
  • Renunțarea la succesiune se face numai prin declarație în formă autentică, dată în fața unui notar public.
  • Renunțarea se face pur abdicativ, nu în favoarea altui succesibil, urmând ca de aceasta să profite persoanele îndreptățite conform legii/voinței testatorului.
  • Acceptarea/renunțarea se face în raport cu întreaga moștenire, nu cu privire la bunuri individuale.

Rudele defunctului vin la moștenire în următoarea ordine:

  • clasa I – descendenții: copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă, la nesfârșit (nepot de fiu, strănepot de fiu etc.);

  • clasa a II-a – părinții defunctului, frații/surorile, nepoții și strănepoții de frați/surori;

  • clasa a III-a – rudele în linie dreaptă ascendentă, cu excepția părinților (bunicii, străbunicii etc.);

  • clasa a IV-a: unchii/mătușile defunctului, verii primarii și frații/surorile bunicilor defunctului.

Clasele de moștenitori subsecvente sunt înlăturate de la moștenire de clasele prioritare. Ex.: în prezența unei rude din clasa I, clasele II, III și IV sunt înlăturate.

  • Rudele de grad mai îndepărtat de IV față de defunct nu au vocație succesorală legală. Însă, acestea pot culege moștenirea/parte din aceasta/bunuri distincte în temeiul unui testament lăsat de defunct.

Soțul supraviețuitor vine la moștenirea defunctului în concurs cu oricare din clasele de rude, fără a le înlătura și fără a fi înlăturat de acestea. 

În lipsa rudelor în grad succesibil și a soțului supraviețuitor, moștenirea revine persoanelor desemnate de defunct prin testament. Dacă, în lipsa unui testament, defunctul nu a avut moștenitori din aceste clase, succesiunea revine comunei/orașului/municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii succesiunii, eliberându-se un certificat de vacanță succesorală.

Există situații în care patrimoniul succesoral se cuvine atât unor moștenitori legali, cât și unor moștenitori testamentari.

  • Soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului sunt moștenitori rezervatari, deci nu pot fi dezmoșteniți (exheredați) în totalitate de către defunct, prin testament, ei culegând parte din moștenire chiar peste voința defunctului, dacă optează pentru acceptarea succesiunii.

Acte necesare în procedura succesorală:

– cerere de dezbatere a succesiunii, care  se completează și se semnează în fața notarului, de oricare dintre succesibili (sau o altă persoană interesată de efectuarea dezbaterii, respectiv: creditor al defunctului, coproprietar, executor testamentar etc.)

– certificat de deces al persoanei a cărei succesiune se dezbate (original);

– acte de stare civilă (originale) prin care se dovedește relația de rudenie cu defunctul sau calitatea de soț supraviețuitor: certificate de naștere, certificate de căsătorie; dacă soțul defunctului este și el decedat, se va prezenta certificatul de deces al acestuia sau certificatul de moștenitor; dacă defunctul era divorțat, se va prezenta sentința/certificatul de divorț;

– acte doveditoare ale drepturilor existente asupra bunurilor mobile/imobile din masa succesorală (acte de proprietate, certificate de acționar, acte de concesiune pentru locurile de veci/înhumare și adeverință eliberată de parohie/administrația cimitirelor, certificat de înmatriculare/carte de identitate autovehicul, extrase de cont), în original;

– pentru bunuri imobile: certificat de atestare fiscală, de la Primăria în a cărei circumscripție teritorială este situat bunul (original);

– în cazul succesibililor care nu pot participa personal la dezbatere: procură specială în formă autentică (original);

– în cazul succesibililor minori/puși sub interdicție: dispoziție de numire a curatorului special, emisă de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei de la domiciliul celui ocrotit (original);

– testamentul lăsat de defunct, fie în formă autentică, fie scris în întregime, semnat și datat de defunct (în formă olografă) dacă este cazul (original);

– declarații de acceptare/renunțare la succesiune în formă autentică, dacă au fost date în prealabil (original);

– acte de identitate ale succesibililor (original);

– în funcție de specificul cauzei pot fi solicitate și alte documente.

  • La dezbaterea succesiunii, succesibilii vor fi însoțiți de cel puțin doi martori care să cunoască date personale cu pivire la defunct, precum și numărul și calitatea persoanelor cu vocație la succesiune, martori ce vor avea asupra lor actele de identitate în original.
  • Dacă succesiunea se dezbate mai târziu de 2 ani de la deces, se va percepe impozit în cuantum de 1% din valoarea bunurilor imobile din masa succesorală. Dacă dezbaterea succesiunii se realizează în termen de maximum 2 ani de la deces, nu se percepe impozit.

În urma dezbaterii succesorale, se eliberează certificatul de moștenitor/legatar care face dovada calității de moștenitor, a cotei părți din masa succesorală ce revine fiecărui moștenitor și a dreptului de proprietate asupra bunurilor din masa succesorală.

Onorariul notarial se calculează în funcție de valoarea masei succesorale.

Contact rapid

Mun. București, Bd. Pache Protopopescu nr. 31, parter, sector 2.

Telefon: 031.424.80.98

Fax: 031.426.15.76

office@bnpadiaconescu.ro remus@bnpadiaconescu.ro adina@bnpadiaconescu.ro

Program de funcţionare:

Luni - Vineri: 09:00 - 18:00

Ce vrei să faci astăzi?

Act constitutiv
Act adițional
Antecontract de vânzare / Promisiune bilaterală de vânzare
Contract de cesiune
Act de comasare (alipire)
Contract de comodat
Contract de constituire drepturi reale (uzufruct, uz, abitație, servitute, superficie)
Convenție matrimonială
Act de dare în plată
Declarație
Convenție de desființare
Act de dezmembrare
Divorț notarial
Contract de donație
Contract de împrumut
Contract de întreținere
Invitație notarială
Contract de ipotecă
Legalizare de copie
Act de lichidare a regimului matrimonial
Contract de mandat / Procură / Împuternicire
Convenție de novație
Opinii notariale
Act de partaj
Contract de rentă viageră
Contract de schimb
Dezbaterea succesiunii
Testament
Contract de vânzare
Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.