
Odată cu certificatul de moștenitor, procedura de la notar s-a încheiat. Mai rămân însă câțiva pași, unii cu termene: înscrierea imobilelor în cartea funciară, declararea la direcția de taxe locale, transcrierea autoturismului. Apoi vine întrebarea pe care și-o pun aproape toți moștenitorii: rămânem coproprietari sau împărțim bunurile?
Ghidul de mai jos ia pe rând ce aveți de făcut după succesiune, în ce termen și cu ce temei legal.
Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia (art. 116 alin. (3) din Legea nr. 36/1995). Își păstrează această putere până la anularea lui prin hotărâre judecătorească (art. 120 alin. (1)).
Fiecare moștenitor primește câte un exemplar (art. 116 alin. (4)). Păstrați originalul: îl veți prezenta la bancă, la direcția de taxe, la înmatriculări și la orice act ulterior. Dacă îl pierdeți, duplicatul se eliberează de notarul în a cărui arhivă se află originalul (art. 15 lit. d)).
Notarul care eliberează certificatul de moștenitor cere din oficiu înscrierea în cartea funciară, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare, dacă pentru imobilul din moștenire există carte funciară sau documentație cadastrală (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 7/1996). Tariful de înscriere este de 0,15% din valoare când dobânditorii sunt persoane fizice (pct. 2.3.2 din anexa la Ordinul directorului general al ANCPI nr. 16/2019).
După înscriere, verificați extrasul de carte funciară: numele moștenitorilor și cotele trebuie să fie cele din certificat.
Dacă imobilul nu are carte funciară, este nevoie mai întâi de documentația cadastrală. Nu amânați acest pas: actele prin care se transmite sau se ipotechează un imobil se pot încheia numai dacă imobilul este înscris în cartea funciară (art. 36 alin. (1) din Legea nr. 7/1996).
Cine dobândește o clădire sau un teren depune o declarație la direcția de taxe și impozite locale în raza căreia se află imobilul, în termen de 30 de zile de la dobândire, și datorează impozitul începând cu 1 ianuarie a anului următor (art. 461 alin. (2) și art. 466 alin. (2) din Codul fiscal). Pentru bunurile moștenite, declarația se depune în 30 de zile de la eliberarea certificatului de moștenitor.
Dacă o clădire nu este declarată, impozitul se majorează cu 30% pentru fiecare interval de 6 luni de întârziere (art. 461 alin. (4)).
Dacă sunt mai mulți moștenitori, autoturismul le aparține tuturor, pe cote. De regulă, se stabilește prin partaj cine îl păstrează.
Moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.114 alin. (2) și art. 1.155 alin. (1) din Codul civil). Excepție face moștenitorul care, cu rea-credință, a sustras sau a ascuns bunuri din moștenire: acesta răspunde și cu bunurile proprii (art. 1.119).
Două precizări: până la partaj, creditorii moștenirii pot cere să fie plătiți din bunurile aflate în indiviziune (art. 1.155 alin. (2)), iar moștenitorul care primește un bun ipotecat răspunde pentru întreaga datorie garantată, însă numai în limita valorii acelui bun (art. 1.155 alin. (3) lit. c)).
După succesiune, fiecare moștenitor are o cotă din fiecare bun, nu un bun anume. Fiecare poate dispune liber de cota sa (art. 634 alin. (1) din Codul civil), dar vânzarea, donația sau ipotecarea bunului întreg se pot face numai cu acordul tuturor coproprietarilor (art. 641 alin. (4)).
Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune: partajul se poate cere oricând (art. 1.143 alin. (1) și art. 669). Dacă toți moștenitorii sunt de acord, partajul se face la notar. Câteva reguli:
Partajul se poate face și în cadrul procedurii succesorale, cu acordul moștenitorilor (art. 114 din Legea nr. 36/1995), sau mai târziu, oricând. Dacă moștenitorii nu se înțeleg, partajul se face în instanță (art. 670 din Codul civil). Mai multe despre partajul succesoral, pe pagina Succesiuni.
Imobilul se poate vinde după ce dreptul moștenitorilor este înscris în cartea funciară. Dacă nu s-a făcut partaj, contractul îl semnează toți moștenitorii, ca vânzători. Actele și costurile sunt cele de la orice vânzare: le găsiți în ghidul Vânzarea unui imobil: ce plătește vânzătorul și ce plătește cumpărătorul și în articolul despre documentele necesare la vânzare.
La vânzare se datorează impozitul pe transfer, de 1% sau 3%, în funcție de perioada de deținere. Pentru un imobil moștenit, perioada de deținere se socotește de la data decesului celui de la care provine moștenirea, indiferent de data la care s-a dezbătut succesiunea: moștenirea se transmite de plin drept la data decesului (art. 1.114 alin. (1) din Codul civil). De exemplu, dacă decesul a avut loc în 2020, iar succesiunea s-a dezbătut în 2026, imobilul este considerat deținut de peste 3 ani, iar impozitul la vânzare este de 1%.
Pentru a fi folosit în altă țară, certificatul de moștenitor poate fi apostilat sau supralegalizat, prin Camera Notarilor Publici (art. 139 alin. (1) din Legea nr. 36/1995). Pentru folosirea în alte state membre ale Uniunii Europene, notarul poate emite și un certificat european de moștenitor (art. 12 lit. q)). Detalii, în limba engleză, în ghidul Inheritance in Romania when heirs live abroad.
Nu. Notarul cere din oficiu înscrierea în cartea funciară, în ziua eliberării certificatului de moștenitor sau în următoarea zi lucrătoare, dacă imobilul are carte funciară sau documentație cadastrală (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 7/1996).
În 30 de zile de la eliberarea certificatului de moștenitor, la direcția de taxe locale în raza căreia se află imobilul (art. 461 alin. (2) și art. 466 alin. (2) din Codul fiscal).
În 90 de zile de la dobândirea dreptului de proprietate (art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002). Separat, autoturismul se declară în 30 de zile la direcția de taxe locale.
Nu. Vânzarea bunului întreg se poate face numai cu acordul tuturor coproprietarilor (art. 641 alin. (4) din Codul civil). Fiecare moștenitor poate dispune însă de cota sa.
Impozitul pe transfer, de 1% dacă imobilul este deținut de mai mult de 3 ani și de 3% dacă este deținut de cel mult 3 ani. Perioada se socotește de la data decesului celui de la care provine moștenirea, nu de la data certificatului de moștenitor.
Nu. Moștenitorii pot rămâne coproprietari pe cote, iar partajul se poate cere oricând (art. 1.143 alin. (1) din Codul civil). Pentru imobile, partajul prin bună învoială se încheie în formă autentică.
De regulă, nu. Moștenitorii răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.114 alin. (2) din Codul civil). Excepție face moștenitorul care a ascuns cu rea-credință bunuri din moștenire.
Cereți notarului un certificat de moștenitor suplimentar; procedura se reia cu acordul tuturor moștenitorilor (art. 119 alin. (2) din Legea nr. 36/1995).
Informații verificate la 10 noiembrie 2026. Materialul are caracter general. Pentru situația dumneavoastră — un partaj, un certificat suplimentar sau vânzarea unui imobil moștenit —, contactați biroul: vă spunem ce acte sunt necesare, iar actul se încheie de îndată ce documentația este completă.
Aveți nevoie de asistență notarială?
Contactați-ne